Numită și cea mai colorată parte a Moldovei, Găgăuzia o să vă uimească prin energia, tradițiile și oamenii ei. Chiar dacă geografic se află în Moldova, aceasta este o mică insulă cultural diferită de restul țării. Unul dintre cele mai interesante lucruri despre găgăuzi este faptul că aceștia sunt un popor apropiat cultural de turci, însă de confesiune sunt creștini ortodocși. Totodată, limba găgăuză este considerată de UNESCO ca fiind o limbă pe cale de dispariție, astfel dăruindu-i acestui popor o unicitate aparte. Găgăuzia se deosebește de restul Moldovei printr-o identitate culturală unică, costume deosebite și tradiții ieșite din comun. Până și Crăciunul, este sărbătorit altfel la ei. De “Colada”, se vânează și se taie porcii sălbatici, din pielea cărora sunt făcuți pantofi, iar cu ajutorul splinei se prezice cum va fi anul.

Numit și capitala Găgăuziei, Comratul o să vă cucerească întâi prin gastronomie. Bucătăria găgăuză este unică, are la bază trecutul nomad al poporului găgăuz, adică poți afla istoria lor savurându-le bucatele. Carne de miel, gătită câteva ore la ceaun și alintată cu tot felul de buruieni aromate, sau costițe unse cu pastă din ardei iute și alte mirodenii – toate aromele duc în Comrat.

Dacă tot v-am convins să veniți la Comrat, atunci vă recomandăm s-o faceți în luna mai, de „Hederlez” – cea mai importantă sărbătoare a comunității. Anual, în această zi se organizează curse de cai, care sunt de-a dreptul grandioase. Iar pământul tremură atunci când găgăuzii încep să danseze “HORO”.

O altfel de Moldova poate fi gustată la Vulcănești, unde locuiesc diverse etnii, cu o cultură a lor, unică. La găgăuzi, gălăgia, voia bună, ospitalitatea și generozitatea sunt puse în capul mesei. Iar vinăria Kara Gani din Vulcănești le are pe toate în meniu, plus un pahar de vin bun. Al nostru e rosé-ul. Și apoi o țuică de struguri. Ce au găgăuzii bun de mâncat? Tot ce pun ei pe masă e nemaipomenit de gustos. Brânză de oi, gustoasă foc, plăcinte tradiționale – gozlemelele – cu amestec de brânză de vaci și de oi, bulgur cu măruntaie de oaie, shorpa de berbec condimentată, pide – un fel de tartă de brânză de vaci și mangea – un fel de tocană de ardei cu roșii, uneori cu carne de pui.

Beleu este cel mai mare lac natural din Moldova, situat la sud, în raionul Cahul, în rezervația științifică Prutul de Jos ce a fost înscrisă în Rețeaua mondială UNESCO a Rezervațiilor Biosferei.

Farmecul lacului crește atunci când înfloresc nuferii albi și galbeni. Doritorii pot face chiar și o plimbare cu barca ca să admire această minune de la sudul țării. Fiind un loc cu zone nu foarte adânci, acesta devine foarte atractiv pentru pelicani, care uneori vin cu miile aici să mănânce. Vă spunem un secret: dacă vreți să prindeți pelicanii, atunci veniți cu cortul și rămâneți peste noapte pe malul lacului. O să-i vedeți înainte de răsărit. După ce mănâncă, aceștia zboară spre Dunăre și se pot întoarce doar noaptea târziu.

Pâinea tradițională a Moldovei poate spune foarte multe despre obiceiurile culinare și ritualurile noastre de sărbători. Iar satul Văleni din raionul Cahul este locul unde trebuie să mergeți neapărat pentru a sta la sfat cu pâinea pentru că aici se află Muzeul Pâinii, unde puteți afla care sunt tipurile de pâine festivă tradițională și ce semnificație au acestea pentru fiecare sărbătoare în parte: covrigi, hulubași din aluat, pupăză, 12 tipuri de colaci de nuntă și 8 tipuri de colaci ce țin de alte ritualuri – Crăciunul, Lăsatul Secului sau Duminica Mare. Acestea sunt doar o mică parte dintre exponatele muzeului.

Reprezentanții muzeului vă vor demonstra un întreg ritual pentru a vă explica semnificația fiecărui tip de pâine în parte. Colacii au diferite denumiri: plocon, pupăză de mireasă, colac de mire, colac pentru socru, pupăză de soacră, colac pentru preot la cununie, iar tradițiile sunt deosebit de colorate.

În satul Beșalma se află Muzeul Viu al Covorului. Covoarele create manual conform tradițiilor de 150 de ani în urmă sunt mândria satului. Pe lângă istoria acestui meșteșug ce poate fi aflată într-o vizită la muzeu, doritorii pot învăța despre toate etapele de confecționare a unui covor. Scopul muzeului este de a păstra moștenirea tradițiilor strămoșești și de a determina noile generații să îndrăgească și să păstreze elementele patrimoniului cultural.

Muzeul de Istorie din satul Slobozia Mare este un muzeu mic, dar tare frumos care are 11.000 de exponate. De altfel nu întotdeauna a fost muzeu. În timpul celui de-al doilea Război Mondial a fost primărie, dar și Comenduirea unității de grăniceri. După război a fost spital pentru bolnavii de tifos și distrofie, apoi școală, iar din 1988 a fost legitimat ca Muzeu. În sala Casa Țărănească unde sunt expuse acestea adesea vizitatorii se pierd în detalii și lucruri. Sala Memorie care e despre foametea organizată, deportări și participanții la al doilea Război Mondial e dramatică. Acest muzeu reprezintă un punct de interes valoros pentru cei care sunt interesați de istoria localnicilor.

La 30 kilometri de oraşul Cahul se află o salbă de coline pe care localnicii le-au botezat „Colinele de aur” datorită nuanţei gălbui-roşcate a argilei ieşite la suprafaţă. Formațiunile au atras atenția mai multor cercetători care au descoperit vestigii geologice şi paleontologice ce mărturisesc despre trecutul locurilor. Aici au fost depistate rămăşiţe scheletice ale unor mastodonţi, cămile, rinoceri şi altor vietăţi. Călătorii se pot opri ca să admire acest monument natural sau chiar sa-l escaladeze, să privească de sus satul Văleni și Lacul Beleu vizibil de pe vârful „Colinelor de Aur”.

Legenda spune că înainte de a urca în Scaunul Țării Moldovei, Petru Rareș, fiul lui Ștefan cel Mare, ar fi dus o viață tihnită de pescar în împrejurimile Văleniului. „Drumul lui Petru Rareș” este un traseu ce șerpuiește pe o distanță de 9 km printre desișurile de stuf și sălcii făcând legătură cu celălalt mal al Prutului. Altă legendă spune că aflându-se la o vânătoare în regiune, Petru Rareș ar fi visat Colinele de Aur ale Văleniului închinându-se la el, iar a doua zi a aflat vestea că va deveni domnitorul Moldovei. În prezent acest traseu a rămas o moștenire istorico-culturală pentru Sudul Moldovei și este învăluit de mult mister.

La Muzeul Găgăuz Național de Istorie și Etnografie sunt prezentate exponate unice: costumul național găgăuz, podoabe femeiești tradiționale, unelte de muncă, obiecte de uz casnic ale țăranilor găgăuzi din sec. XIX. De asemenea, aici veți afla despre tradițiile și datinile poporului găgăuz și ceremoniile nupțiale. De altfel, găgăuzii sunt unicul popor de origine turcă care este ortodox.

Casa muzeu a scriitorului și poetului Alexei Mateevici a fost fondată în 1988 pentru a comemora centenarul literatului. Clădirea în care se află muzeul a fost construită de tatăl poetului, preotul Mihail Mateevici. Muzeul are șase săli care redau atmosfera timpurilor trecute prin picturi, sculpturi, obiecte de uz casnic și documente, o bibliotecă de cărți rare și mobilier de epocă. Într-una din sălile muzeului se găsește „Masa Tăcerii”, unde este depozitată țărâna de pe mormintele clasicilor literaturii române Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, George Coșbuc, Mihail Sadoveanu, precum și de pe mormintele părinților lui Alexei Mateevici. Patrimoniul instituției include mai mult de 7000 de articole, fotografii și obiecte personale.