Se consideră că în imediata apropiere a Bisericii Măzărache a început Chișinăul să existe, iată de ce acolo veți găsi piatra de temelie a orașului.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, sub conducerea regimului sovietic, la Chișinău a fost organizat un ghetou evreiesc. Iată de ce, la Chișinău puteți găsi un monument în memoria evreilor supuși represiunilor.

Este un monument amplasat în scuarul Gării Feroviare, care a fost construit în memoria victimelor deportărilor regimului comunist.

A fost inaugurat în memoria tuturor evenimentelor dureroase prin care a trecut spațiul basarabean în secolul XX. Monumentul se află pe teritoriul cimitirului eroilor celui de-al Doilea Război Mondial și este constituit dintr-o piramidă formată din cinci baionete, în mijlocul căreia arde flacăra veșnică.

Vreți să cunoașteți cei mai de vază scriitori ai Moldovei? Mergeți în inima Chișinăului, în Parcul „Ștefan cel Mare”. Aici pe ambele părți ale aleii principale sunt amplasate busturile celor mai de vază oameni ai culturii noastre. Vă recomandăm, înainte de plimbare, să citiți câteva poezii ale lui Mihai Eminescu, Dumitru Matcovschi, Grigore Vieru – unii dintre cei mai importanți poeți ai culturii noastre.

Acest edificiu este unul dintre simbolurile arhitecturale ale Chișinăului. Arcul a fost construit la mijlocul secolului XIX, pentru a comemora luptele ruso-otomane ce au implicat și teritoriul țării noastre. Anume aici se adună locuitorii Chișinăului pentru cele mai importante evenimente ale țării.

Monumentul lui Ștefan cel Mare din centrul Chișinăului este locul de întâlnire a îndrăgostiților, dar și a protestatarilor. Lucrarea este un tribut adus celui mai important personaj istoric al Moldovei – Voievodul Ștefan cel Mare. Statuia a fost turnată la București, din șase tunuri mari, capturate de otomani în timpul unui război ruso-turc. Autorul statuii este sculptorul Alexandru Plămădeală, care a inaugurat-o la Chișinău la 29 aprilie 1928, cu ocazia aniversării a zece ani de la unirea Basarabiei cu România.