Parcurgerea traseului ne oferă ocazia să observăm îndeaproape păsările specifice habitatului de stâncă, de luncă, acvatic și agricol. Datorită fâșiilor forestiere pot fi observate și specii de păsări comune habitatului forestier.
Traseul Butuceni – Piatra
Rezervația Cultural-Naturală Orheiul Vechi
Rezervația Orheiul Vechi este un sit cultural-natural de importanță națională. Este amplasată în partea centrală a Republicii Moldova, în Defileul Răutului. Ocupă o suprafață totală de 11064,56 ha, din care 4978,99 ha reprezintă nucleul Rezervației.
- Rezervația corespunde categoriei IV a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN)
- Datorită unicității sale, Peisajul Arheologic Orheiul Vechi este inclus în Lista Indicativă UNESCO
- Rezervația este parte componentă a Parcului Național Orhei
- Rezervația este reprezentată de habitate care adăpostesc peste 100 de specii de păsări (1/3 din totalul de specii ce pot fi văzute pe întreg teritoriul Republicii Moldova
Informație importantă
- Traseul este amplasat între localitățile Butuceni și Piatra. Este recomandat pentru o drumeție prin Defileul râului Răut. Anumite segmente de pe traseu pot fi parcurse și cu bicicleta. Puteți începe parcurgerea traseului din ambele localități.
- Segmentul de pe malul stâng al râului Răut, dintre s.Butuceni și Trebujeni, se parcurge pe potecă, pe alocuri foarte îngustă, neamenajată. Vara, după averse de ploaie poteca poate fi acoperită de vegetație. Pericol de șerpi
- Este necesar să fiți atenți la podul firav care leagă com.Piatra de malul opus al Răutului
- Gradul de eroziune al versanților Promontoriului Trebujeni este deosebit de ridicat în sectorul inclus în traseu, drept pentru care așteptați-vă la căderi de piatră și avalanșe ocazionale. Fiți atenți la orice mișcare a pietrelor și ocoliți zonele ce prezintă risc.
- Transport public disponibil din comuna Piatra și Furceni spre Chișinău și Orhei. Mai multe detalii găsiți pe autogara.md
Obiectivele turistice ale traseului
- Ruine ale orașului Şehr al Cedid (construit de tataro-mongoli, Hoarda de Aur, sec.XIV) și ale Orașului medieval Orhei (sec.XIV-XVI).
- Ruine băi tătărești, sec. XIV. Accesibile spre vizitare.
- Ruine Caravanserai, sec. XIV. Accesibile spre vizitare. Pentru vizitare este necesar să deviați de la traseu.
- Ruine biserică medievală, sec.XVI. Accesibile spre vizitare. Pentru vizitare este necesar să deviați de la traseu.
- Biserica rupestră a lui Bosie, pârcălab de Orhei, sec.XVI-lea. Vedere din afară, acces limitat în interior prin urcare pe potecă neamenajată. Grad de dificultate: mediu, risc de alunecare.
- Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului: biserica de zid (1904) și complexul rupestru cu biserica în stâncă și chiliile monahale (sec.XVI). De pe traseu este posibilă doar vedere din exterior.
- vorul Morii (izvorul Jeloboc) se află pe partea stângă arâului Răut. Pentru a ajunge la el este necesar să deviaţi de la traseu. Obiect protejat. Acces limitat, este necesară permisiunea din partea autorităţilor de mediu.
- Situri arheologice: situl arheologic Trebujeni-Scoc și Piscul Ciobanului. În stare de conservare.
- Conacul Familiei Lazo, casă-muzeu, sec.XIX. Accesibil spre vizitare.
- Se află pe partea stângă a râului Răut. Pentru a ajunge la el este necesar să deviați de la traseu. Obiect protejat. Acces limitat, este necesară permisiunea din partea autorităților de mediu.
- Stânca Mâgla, monument natural de tip geologic și paleontologic. Accesibil spre vizitare. Se află în afara traseului, la ieșirea din comuna Piatra.
Legenda
ce specii de păsări putem observa pe acest traseu?
În preajma grotelor și a înălțimilor stâncilor de pe Promontoriile Butuceni, Trebujeni și Mihailașa (habitat de stâncă) se întâlnesc:
Pietrar sur
Oenanthe oenantheSpecia preferă habitatele stâncoase, dar cuibărește și în ravene argiloase, șantiere sau construcții în ruine. Este oaspete de vară, putând fi observat în perioada aprilie-octombrie.
Corb
Corvus coraxCuibărește în habitate de păduri de foioase sau de conifere, dar se hrănește în majoritatea tipurilor de habitate: pajiști, terenuri agricole, văi, lunci, etc. Este o specie sedentară, putând fi văzută întregul an.
Prigorie
Merops apiasterOcupă preponderent pantele lutoase însorite, ravenele argiloase și nisipoase, iar uneori și malurile abrupte ale lacurilor/râurilor. Specia este oaspete de vară, putând fi văzută în perioada mai-septembrie.
Cucuvea
Athene noctuaDes întâlnită în habitatul stâncos, ocupând grotele și găurile pentru a cuibări. Poate fi întâlnită și în localități, unde ocupă podurile caselor părăsite. Este o specie sedentară, putând fi văzută întregul an.
Buha mare
Bubo buboEste caracteristică zonelor împădurite în care stâncăriile sunt asociate cu pâlcuri de pădure (în special conifere). Este o specie sedentară, putând fi văzută întregul an.
În spațiul dintre râul Răut și stâncile Promontoriilor Trebujeni a defileelor Râpa Ciobanului și Selitra (habitat de luncă) se intâlnesc:
Sfrâncioc roșiatic
Lanius collurioPreferă zonele agricole deschise cu tufişuri şi copaci izolaţi. Este oaspete de vară, putând fi văzut în perioada mai-septembrie.
Presură galbenă
Emberiza citrinellaCuibărește în ținuturile împădurite de șes și de deal, dar poate fi întâlnită și în terenurile agricole sau luncile râurilor. Întrucât unele stoluri pot migra parțial, specia poate fi văzută la noi pe parcursul întregului an.
Cuc
Cuculus canorusPoate fi întâlnit într-o varietate mare de habitate, inclusiv păduri, terenuri agricole, stuf și zone umede, pajiști, lunci, etc. Este oaspete de vară, putând fi văzut în lunile aprilie-iulie.
Șorecar comun
Buteo buteoPoate fi întâlnit în păduri de câmpie, deal sau stâncărie, mărginite de pajiști sau terenuri agricole unde poate vâna. În general, este o specie sedentară, putând fi văzută pe parcursul întregului an, însă unii indivizi pot migra parțial în alte regiuni.
Sticlete
Carduelis carduelisSpecia este întâlnită în parcuri, livezi, grădini, perdele forestiere, aflate de obicei în habitate deschise. Este sedentară, putând fi văzută pe parcursul întregului an.
Codobatură albă
Motacilla albaPreferă habitatele situate în apropierea unor ape, fiind întâlnită de asemenea și în parcuri, grădini și terenuri agricole, ajungând chiar și în zonele urbane și rurale. Este oaspete de vară, putând fi observat în perioada martie-octombrie.
Silvie mică
Sylvia currucaPreferă marginea pădurilor, sau parcurile cu subarboret bogat, unde își ascunde cuibul. Este oaspete de vară, putând fi observat în perioada aprilie-octombrie.
Sfrâncioc cu fruntea neagră
Lanius minorSfrâncioc cu fruntea neagră - este caracteristic zonelor agricole deschise cu tufişuri şi copaci izolaţi. Foarte des cuibărește în colonii. Specia este oaspete de vară, putând fi văzută în perioada mai-septembrie.
Fâsă de câmp
Anthus campestrisEste caracteristică zonelor deschise și aride, nisipoase cu vegetație joasă. Apare și în zone artificiale, cum sunt carierele și alteori sunt alese teritorii cu tufișuri și copaci. Este oaspete de vară, fiind prezent la noi în perioada aprilie-septembrie.
Pe râul Răut și malurile acestuia (habitat acvatic) se întâlnesc:
Pescăraș albastru
Alcedo atthisSpecia este caracteristică zonelor umede reprezentate de râuri, canale, lacuri cu apă dulce. Este oaspete de vară, putând fi observată în perioada martie-noiembrie.
Erete de stuf
Circus aeruginosusEste o specie caracteristică zonelor umede în care abundă stuful. Este oaspete de vară, putând fi observat în perioada mai-octombrie.
Lăcar mare
Acrocephalus arundinaceusSpecie caracteristică habitatelor acvatice și semiacvatice unde există stuf. Este oaspete de vară, putând fi observat în perioada aprilie-august.
Stârc cenușiu
Ardea cinereaPreferă habitatele umede, lacuri, mlaștini, bălți, râuri. Este oaspete de vară, putând fi observat în perioada mai-octombrie.
Stârc de noapte
Nycticorax nycticoraxEste o specie de zone umede cu apă dulce sau chiar sărată și obișnuiește să cuibărească în colonii în sălcișurile de la marginea apelor. Este oaspete de vară, putând fi observat în perioada mai-septembrie.
Egretă mică
Egretta garzettaPoate fi întâlnită în habitatele acvatice și semiacvatice, în special lacuri, bălți, mlaștini, râuri sau terenuri inundate. Este oaspete de vară, putând fi observată în perioada martie-noiembrie.
Pițigoi pungar
Remiz pendulinusEste întâlnit in jurul stufărișurilor de lângă lacuri, râuri, estuare și mlaștini. Este oaspete de vară, putând fi observat în perioada aprilie-septembrie.
Găinușă de baltă
Gallinula chloropusEste o specie întâlnită în majoritatea habitatelor acvatice: lacuri, bălți, mlaștini sau râuri cu curgere lentă. Este oaspete de vară, putând fi observată în perioada martie-noiembrie.
În pădurea Trebujeni-Podiș, pădurea Jeloboc-Furceni și fâșiile forestiere pe malul râului Răut (habitat forestier) se întâlnesc:
Mierlă
Turdus merulaEste o specie comună pentru păduri și parcuri, în special în afara localităților urbane. Este sedentară, putând fi observată întregul an.
Grangure
Oriolus oriolusPreferă pădurile, dar poate fi văzut și în parcuri sau perdele forestiere. Este oaspete de vară, fiind prezent la noi în perioada aprilie-octombrie.
Privighetoare de zăvoi
Luscinia lusciniaSe instalează în pădurile cu mult subarboret sau în parcuri, în general în ţinuturi joase. Specia este oaspete de vară, putând fi observată în perioada aprilie-septembrie.
Turturică
Streptopelia turturPreferă pădurile și fâșiile forestiere, uneori mărginite de terenuri agricole sau câmpii. Specia este oaspete de vară, putând fi observată în perioada aprilie-septembrie.
Pițigoi mare
Parus majoreste o specie foarte întâlnită în parcuri, păduri, perdele forestiere, pâlcuri de copaci, tufișuri sau chiar copaci izolați. Poate fi întâlnită în orașe, sate, câmpii, luncile râurilor, etc. Este sedentară, putând fi văzută întregul an.
Botgros
Coccothraustes coccothraustesHabitatul specific constă în păduri de foioase și de amestec cu subarboret bogat, prezente atât în zona de câmpie, cât și deal. Preferă arborii cu coronament bogat, unde își poate amplasa cuibul cât mai aproape de vârfurile crengilor groase.
Silvie porumbacă
Sylvia nisoriaSpecie caracteristică habitatelor deschise semiaride cu tufișuri sau terenuri agricole, pajiști cu tufăriș, perdele forestiere și câmpii care au pâlcuri de copaci/tufiș. Este oaspete de vară, putând fi observat în perioada mai-septembrie.
Ghionoaie sură
Picus canusSe întâlnește în zonele împădurite cu foioase şi de amestec şi pădurile din preajma râurilor şi lacurilor. Este o specie comună în parcurile din sate și orașe. Specia este sedentară, putând fi văzută întregul an.
Ciocănitoare de grădini
Dendrocopos syriacusSpecie obișnuită pentru păduri, parcuri, grădini, pâlcuri de copaci. Este sedentară, putând fi observată întregul an.
În livezi, terenuri cultivate, grădini și localități (habitat agricol) se întâlnesc:
Codobatură galbenă
Motacilla flavaPreferă habitatele umede, cu vegetație joasă, cum sunt pășunile, fânațele, terenurile agricole și mlaștinile stufizate. Este oaspete de vară, putând fi observat în perioada aprilie-octombrie.
Presură sură
Emberiza calandraEste o pasăre comună în regiunile deschise, de câmpie și de deal. În general, este o specie sedentară, putând fi văzută pe parcursul întregului an, însă unele stoluri pot migra parțial în alte regiuni.
Pupăză
Upupa epopsPreferă habitatele de câmpie, cu elemente de stâncărie sau ravene/pante unde își poate face cuib. Este oaspete de vară, putând fi observat în perioada aprilie-octombrie.
Coțofană
Pica picaSe întâlnește în special în regiunile de șes și dealuri, într-o mare varietate de regiuni deschise, luminoase, mai ales în cele cu copaci răzleți, pășuni, tufișuri, pâlcuri de copaci sau la liziera pădurilor. În habitatele antropice preferă terenurile agricole mixte, pajiștile aflate în apropierea apelor, parcurile și grădinile, cu garduri vii și grupuri mici de copaci. Este o specie sedentară, putând fi văzută pe parcursul întregului an.
Cioară de semănătură
Corvus frugilegusPreferă habitatele agricole, cu pâlcuri de copaci cu frunze căzătoare, cu precădere plopi sau copaci cu coronament bogat, unde își pot instala coloniile. Este o specie sedentară, putând fi văzută pe parcursul întregului an.
Ciocîrlie
Alauda arvensisPreferă habitatele de stepă și câmpie cu vegetație ierboasă abundentă. Este oaspete de vară, putând fi observat în perioada aprilie-octombrie.
Vrabie de câmp
Passer montanusOcupă majoritatea habitatelor, în special cele deschise: terenuri agricole, lunci, pășuni, grădini, chiar și localitățile rurale/urbane. Este o specie sedentară, putând fi văzută pe parcursul întregului an.
Vrabie de casă
Passer domesticusPreferă habitatele antropice, de obicei localități rurale și urbane, dar și construcții izolate. Este o specie sedentară, putând fi văzută pe parcursul întregului an.
Guguștiuc
Streptopelia decaoctoEste o specie întâlnită în perimetrul localităților rurale. Este o specie sedentară, putând fi văzută pe parcursul întregului an.
Rândunică
Hirundo rusticaPreferă în mod deosebit habitatele antropice, adică orașele și satele. Poate fi întâlnită și în preajma construcțiilor izolate. Este oaspete de vară, putând fi observat în perioada martie-octombrie.
Lăstun de casă
Delichon urbicaPreferă habitatele antropice, preponderent localitățile rurale. Este oaspete de vară, putând fi observat în perioada aprilie-octombrie.
Prepeliță
Coturnix coturnixEste o specie caracteristică zonelor deschise, luncilor cu iarbă înaltă. Este oaspete de vară, putând fi observat în perioada aprilie-octombrie.
Recomandări
În caz că doriți să parcurgeți acest traseu, este necesar să vă echipați corespunzător în orice anotimp:
- Chipiu, pălărie sau bandană, în perioada caldă a anului. Căciulă, în perioada rece a anului
- Mănuși, în perioada rece a anului
- Haine largi și comode. Este indicat să vă îmbrăcați în straturi: tricou, maletă, bluză, pulover, vestă, hanorac, geacă, în funcție de sezon. Pantaloni lungi, pentru drumeții (poteca de pe malul stâng al râului Răut poate fi acoperită de vegetație)
- Haine impermeabile
- Încălțăminte de teren (bocanci sau sandale de trekking, în funcție de sezon)
- Rucsac
- Apă potabilă
- Ochelari de soare
- Cremă de protecție solară, în perioada caldă a anului.
Echipament
- Binoclu. Rezervaţia Orheiul Vechi, precum și pensiunile turistice din satele Butuceni și Trebujeni dispun de binocluri
pe care le pot oferi în chirie. Adresaţi-vă administraţiei pentru detalii. - Lunetă.
- Bicicletă. Pensiunile turistice din satele Butuceni și Trebujeni dispun de biciclete pe care le pot oferi în chirie.
Adresaţi-vă administraţiei pensiunilor pentru detalii
Reguli
Când facem birdwatching, trebuie să ținem cont de câteva reguli:
Aceste reguli stau la baza birdwatching-ului și se adresează atât birdwatcher-ilor începători, cât și celor avansați. Respectarea acestui set de reguli ține în primul rând de respectarea naturii, a lumii sălbatice și a drepturilor altor ființe. Noi vă garantăm că aplicarea lor vă va oferi multe succese atunci când faceți birdwatching!
- Siguranța păsărilor sălbatice este prioritară, prin urmare nu avem voie să adoptăm comportamente care să le sperie sau să le pună viața în pericol:
- nu le urmărim
- nu ne apropiem prea mult de ele sau de locul unde se odihnesc
- nu stăm prea mult în preajma cuiburilor și nu deranjăm sub nici o formă păsările care clocesc sau au pui mici
- nu ascultăm muzică la volum maxim
- nu țipăm
- nu facem gesturi de hăituire
- nu căutăm să le prindem pentru a face poze sau a ne uita mai bine la ele
- Habitatul reprezintă casa animalelor sălbatice, drept pentru care nu vom deteriora sau polua locul în care observăm păsările. Sunt absolut interzise:
- aruncarea gunoiului pe traseu
- tăierea copacilor
- dislocarea pietrelor
- însușirea vreunui obiect pe post de „suvenir”
- fumatul sau consumul de alcool
- orice alt comportament care ar duce la deteriorarea stării habitatului în urma vizitei noastre
- Respectăm intimitatea și dreptul de proprietate al localnicilor, deci ne abținem să privim prin binoclu în curțile sau casele oamenilor, nu deviem de la traseul marcat și ne concentrăm doar pe aspectele care ne interesează.