Pornind într-o călătorie culinară prin Moldova este ca și cum ai păși într-un tezaur ascuns de arome și tradiții. Gastronomia Moldovei a trecut prin numeroase schimbări de-a lungul timpului, iar istoria și modul de viață al locuitorilor locali au avut o contribuție semnificativă în formarea rețetelor și specialităților culinare ale regiunii.
Moldovenii au fost educați să muncească din greu. În trecut, țara avea o activitate agricolă intensă, cu pământuri lucrat de către săteni. Din acest motiv, oamenii pregăteau cel mai adesea ceea ce cultivau ei înșiși (grâu și porumb), împreună cu legume din propriile lor grădini. Mâncarea trebuia să fie nutrivitvă, sățioasă și bogată în calorii pentru a-i menține plini de energie pe dealuri, în timpul zilei de lucru.
Plăcinte
Aventura culinară în Moldova începe adesea cu Plăcintele, prăjituri din aluat umplute cu diverse ingrediente: brânză, cartofi, varză, carne, cireșe, vișine sau dovleac. Acesta este felul de mâncare care simbolizează poporul și tradițiile moldovenești. Plăcintele se servesc cu smântână și se potrivesc de minune cu vin roșu sau alb.
Mămăligă and Brânză
Mămăliga, o polenta pe bază de porumb, este de asemenea un fel de mâncare popular. Făina de porumb era ușor de produs în gospodării folosind râșnițele de cereale manuale, deci, mămăliga era garnitura preferată pentru diverse feluri de mâncare, uneori venea chiar în loc de pâine!
Mămăliga se servește cu brânză proaspătă sau sărată de vacă sau de oaie, smântână, friptură de porc (carne înăbușită în ulei de floarea-soarelui) și uneori i se adugă o porție de tocăniță de legume.
Zeamă
Zeama (supa tradițională de pui de casă) este, de asemenea, o adevărată capodoperă culinară unică în regiunea românească. Supa se bazează pe un bulion de pui, la care se adaugă legume și tăieței, fiind servită cu smântână și ardei iuți pentru contrast.
Zeama de pui de casă nu este doar o bucurie culinară apreciată de moldoveni, ci și un remediu natural pentru răceli, fiind foarte hrănitoare și sănătoasă.
Sarmale
Sarmalele sunt rulouri de varză (proaspătă sau murată) umplute cu un amestec din orez, legume și carne tocată de porc sau de vită. Sarmalele moldovenești diferă adesea de cele din țările vecine prin faptul că sunt mai mici și au arome mai delicate. Acest preparat culinar este cunoscut sub același nume în mai multe țări din zona bazinului estic al Mării Mediterane, cum ar fi România, Turcia, Bulgaria, Serbia și Macedonia. Sarmalele din Moldova se servesc cu o porție de smântână, care le îmbunătățește gustul și aroma.
Cărnuri la grătar
Deliciile din carne în Moldova sunt cunoscute prin fripturi la ceaun, frigărui și carne la grătar. În afară de tradiția pregătirii mielului de Paște și porcului de Crăciun, felurile de mâncare moldovenești care includ carne sunt numeroase din același motiv – moldovenii creșteau porci, bovine, pui, capre și oi acasă, iar consumul de carne era obișnuit în toate gospodăriile.
Micii (carne tocată cu condimente) și cârnații (carne tocată în înveliș de maț) sunt cele mai comune feluri de mâncare consumate de localnici, servite cu mămăligă, formând o combinație clasică. Un alt tip preferat este carnea de frigărui pe ace, marinată în vin (la care fiecare gospodar își are propria rețetă) și acest fel de mâncare cu carne este adesea pregătit și savurat în aer liber alături de prieteni și familie.
Deserturi
Nicio experiență culinară nu este completă fără să degustați desertul tradițional moldovean numit „Cușma lui Guguță” – un desert făcut din clătite umplute cu vișine și stratificate cu smântână. În anumite regiuni din Moldova, „papanași” sau „brânzoaice” (gogoși cu brânză prăjită) sunt, de asemenea, pregătite frecvent, fiind servite cu gem și smântână. „Cozonacul” (pâine dulce cu nuci și stafide) este un alt desert foarte apreciat, fiind ca o pâine dulce și aromată, adesea coaptă în timpul sărbătorilor de Crăciun și de Paște.
Câteva detalii istorice... În cultura noastră, în special în rândul adulților și al bătrânilor, circulă și o glumă despre „pâinea cu zahăr”, care era singurul desert care putea fi preparat acasă. Moldova a trecut prin perioade dificile, iar locuitorii săi au trebuit să se descurce cu resurse și ingrediente limitate, iar pâinea cu un strop de apă și acoperită cu zahăr era desertul principal al copiilor din trecut!
În plus, în familiile cu mulți copii, li se educa să își împartă strict hrana între frați și membrii familiei, pentru a se asigura că este suficientă pentru toată lumea, iar toți erau destul de economi cu produsele alimentare.
Vinurile
Istoria producției de vin în Moldova datează din cele mai vechi timpului. Domesticirea și cultivarea viței de vie sălbatică au avut loc, posibil, în timpul culturii Cucuteni-Tripolye, una dintre cele mai vechi civilizații din Europa (secolul al VI-lea î.Hr. până în secolul al IV-lea î.Hr.), care a inclus teritoriul actual al Republicii Moldova și care s-a menținut până în prezent. Terenul favorabil a permis cultivarea și producția viței-de-vie.
Dealurile mărețe ale Moldovei și solul fertil (cernoziomul) au creat condiții ideale pentru cultivarea viței de vie, dar și pentru dezvoltarea abilităților de producție a vinului de-a lungul timpului. Vinurile moldovenești, în special soiurile autohtone precum Fetească Neagră, Rară Neagră, Feteasca Albă și Feteasca Regală, au obținut recunoaștere internațională și nenumărate premii pentru aromele lor distincte și calitatea lor excepțională. Aceste vinuri sunt căutate și apreciate de fiecare turist care vizitează Moldova, explorează cramele și se bucură de o experiență vinicolă unică.
Începând din februarie 2020, Moldova face parte din ruta culturală Iter Vitis și se ridică la rang de destinație de turism viticol alături de Franța, Italia, Grecia, Spania și alți titani din industria mondială a producției de vin.
Explorarea deliciilor gastronomice din Moldova nu este doar o plăcere – este o călătorie în trecutul istoric. Fiecare fel de mâncare reprezintă un capitol în povestea culinară a unei națiuni întregi și a gospodinelor care au păstrat cu drag tradițiile, gătind cu mare grijă și devotament pentru familiile lor. Bucătăria moldovenească abundă de ingrediente naturale și sănătoase, iar noi, ca și popor, ne străduim să menținem și să transmitem specialitățile viitoarelor generații, asigurându-ne că arta culinară va trăi pentru multe generații viitoare!